Geografie

Atenţie, deschide într-o fereastră nouă. PDFImprimareEmail

ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
Relieful
Zona comunei Tîrgşoru Vechi face parte din unitatea morfologică denumită Câmpia Ploieştilor, care constituie cadrul natural de ansamblu.
Câmpia Ploieştilor este o câmpie aluvială, cuprinsă în marea unitate geomorfologică a Câmpiei Române, subunitate a câmpiei subcolinare.
În zona comunei Tîrgşoru Vechi se prezintă ca o câmpie înaltă relativ netedă, alcătuită din pietrişuri, aduse de râul Prahova şi depuse sub forma unui mare con de dejecţie.
Acest con aluvionar, cunoscut sub numele de câmpie piemontană a Ploieştilor, se prezintă sub forma unei pâlnii ce acoperă o suprafaţă de cca. 600 km. Direcţia de cădere, înclinare a acestei suprafeţe este nord-vest către sud-est.
Prahova a depus materialul aluvionar, peste o pătură de argile şi argile marnoase cu frecvente ondulaţii, care constituie fundamentul acestei câmpii.
Geologie
Cele mai vechi formaţiuni ce apar în regiunea conului de dejecţie sunt depozitele pliocene, peste care s-a depus materialul aluvionar eterogen, ce constituie conul propriu-zis al Prahovei, precum şi orizonturile de terasă sau câmpii aluvionale ale râurilor principale.
Caracteristica principală a acestor depozite este structura încrucişată a materialului aluvionar, care este specifică depunerilor torenţiale. Aceste depozite din nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri cu frecvente intercalaţii cu argile şi prafuri.
Reţeaua hidrografică
Principalul curs de apă ce străbate teritoriul comunei Tîrgşoru Vechi este râul Prahova.
Râul are debit permanent, variind în funcţie de anotimp şi precipitaţii cu ocazia precipitaţiilor abundente şi de mai lungă durată s-au înregistrat debite excepţionale care eu generat ieşiri din matcă şi inundarea unor terenuri relativ întinse, mai ales în zona satelor Stănceşti şi Zahanaua.
Un debit redus are în perioada de secetă – vara şi iarna.
Perimetrul comunei este străbătut şi de iazul Leaota, care de fapt este un canal derivat din Prahova, în dreptul comunei Nedelea, având o lungime de 40 km până la vărsarea sa în zona de confluenţă a Prahovei cu Teleajenul.
Leaotul are debitul variabil în funcţie de cel al Prahovei şi apa sa era folosită în mare parte la culturile irigate.
În vatra satului Tîrgşoru Vechi îşi are obârşia pârâul Viişoara, cu un debit redus la început (în cursul superior) crescând apoi, datorită numeroaselor izvoare ce apar pe toată lungimea sa, până la vărsarea în Prahova.
Ca formă de apă stagnată, se întâlneşte heleşteul din sudul satului Tîrgşoru Vechi, în imediata apropiere a malului drept al pârâului Viişoara.
Satul Strejnicu nu este străbătut de nici un curs de apă. Pânza freatică se află la mare adâncime, în baza depunerilor de pietriş.
Adâncimea stratului acvifer, se află la peste 20 m, iar debitul este în directă legătură cu regimul precipitaţiilor. Astfel, în lunile secetoase, scade uneori până la dispariţie, iar în anotimpurile ploioase, creşte simţitor.
Apa este potabilă cu un conţinut redus de săruri, satisfăcând în general nevoile populaţiei locale.
Vegetaţia
Se încadrează în zona pădurilor de foioase, subzone de silvostepă.
Vegetaţia întâlnită din stejar, ulm, frasin, plop, alternând cu vegetaţia ierboasă.
În lunca râului Prahova cresc şi arbori cu esenţă moale – salcie, plop şi arbuşti.
Probleme ale mediului
Pe teritoriul comunei Tîrgşoru Vechi nu există surse de poluare datorate unor activităţi industriale, agrozootehnice, de construcţii, etc. Singurele surse de poluare locale se datorează activităţii umane, în special poluarea cu dejecţii menajere şi dejecţii animale.
Lipsa unei rampe de gunoi amenajate conform normelor sanitare în vigoare conduce la poluarea solului şi a aerului.
Sursele de poluare care nu aparţin comunei, dar afectează într-o oarecare măsură, sunt:
  • Circulaţia rutieră pe DN 1A Braşov – Ploieşti – Bucureşti, care străbate satele Zahanaua şi Stănceşti (parţial).
  • Activitatea industrială poluantă din localităţile învecinate, respectiv Ploieşti şi Brazi. Datorită direcţiei vânturilor dominante, partea de nord-est a comunei, în care este inclus şi satul Strejnicu, este afectată de dispersia de H2S şi SO4, în principal, datorată marilor întreprinderi industriale existente în cele două localităţi.